Legea 298 privind stocarea datelor convorbirilor telefonice şi pe internet este neconstituţională

Curtea Constituţională a hotărât astăzi că Legea nr. 298/2008, care prevedea stocarea timp de şase luni a datelor convorbirilor telefonice şi pe internet este neconstituţională. Astfel, Curtea Constituţională a decis că legea încalcă articolulul din Constituţie referitor la secretul corespondenţei, excepţie ridicată într-un litigiu dintre firma de telefonie Orange şi Comisariatul pentru Societatea Civilă.
Tribunalul Bucureşti, care judeca un litigiu comercial dintre firma de telefonie Orange şi Comisariatul pentru Societatea Civilă, a admis cererea ONG-ului care a susţinut că Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţelele publice de comunicaţii încalcă articolul 28 din Constituţia României.
Textul din Constituţie prevede că "secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil".
De asemenea, Asociaţia Pro Democraţia, Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România, Centrul de Resurse Juridice, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale  şi Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională privind limitarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, adusă de Legea 298/2008.
Organizaţiile semnatare ale scrisorii au solicitat Avocatului Poporului, în calitatea sa de instituţie independentă, menită  să protejeze cetăţenii de abuzuri din partea autorităţilor administraţiei publice, să ia măsuri urgente în acest caz.

În luna februarie a acestui an, Guvernul a decis amânarea aplicării prevederilor legii de stocare a datelor convorbirilor telefonice şi pe internet din România, până la sfârşitul lui decembrie 2009, şi de promovare în acest interval, a unei ordonanţe de urgenţă.
Printre motivele invocate se numărau îngreunarea şi chiar blocarea în multe cazuri a activităţii de urmărire penală, problema ariei infracţiunilor pentru care pot fi cerute date, dar şi lipsa de pregătire a operatorilor pentru a respecta confidenţialitatea datelor. Legea 298/2008 intrase în vigoare pe 20 ianuarie 2009. Potrivit acesteia, toţi operatorii de telefonie şi internet din România sunt obligaţi să stocheze, timp de şase luni date privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau e-mail-urile expediate, care pot fi accesate de MIRA, Ministerul Public, SRI şi SIE.

Legea nu vizează conţinutul comunicărilor, iar solicitarea transmiterii datelor se poate face numai dupa ce a fost începută urmărirea penală, la autorizarea instanţei şi la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

La mai mare!

Ministerul de Interne şi cel al Apărării şi-au stabilit în cursul zilei de ieri salariile din grila unică, în urma analizei cu experţii din ministere. Discuţiile continuă acum la Ministerul Muncii cu specialiştii din alte ministere pentru a decide valoarea salariilor, sporurilor şi funcţiilor care vor fi introduse în noua lege.
Astfel, cel mai mic salariu în armată şi poliţie, care va fi acordat agenţilor de poliţie debutanţi şi soldaţilor, va fi de 2.280 lei, iar şeful armatei române va câştiga 8.190 lei, la fel ca şi chestorul general de poliţie, potrivit grilei de salarizare convenite de Armată şi Poliţie şi Ministerul Muncii.
Şeful de stat major al armatei, amiralul şi chestorul general de poliţie vor avea salarii cuprinse între 8.100 lei şi 8.190 lei, corespunzător coeficienţilor de salarizare de 13,5-13,65 (la un salariu minim pe economie de 600 lei), în timp ce chestorul şef de poliţie, viceamiralul şi generalul locotenent va putea câştiga cel mult 8.070 lei.
"S-a convenit cu reprezentanţii ministerul Muncii ca şeful armatei să nu câştige mai mult decât ministrul de resort", a declarat, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor ''Pro Lex'', Vasile Lincu.
Funcţia corespunzătoare gradului de colonel va avea un coeficient în grila de salarizare a Legii Unitare de 11-12,6, respectiv venituri cuprinse între 6.600-7.560 lei, iar un căpitan ar putea câştiga maximum 6.480 lei. Un locotenent ar putea avea o indemnizaţie cuprinsă între 3.600 şi 4.020 lei, în timp ce un agent de poliţie poate câştiga numai din salariu între 3.420 şi 3.600 lei.
Funcţiile corespunzătoare gradelor de agent de poliţie sau penitenciare debutanţi sau soldaţilor va avea un coeficient în grila de salarizare de 3,8, respectiv un salariu de 2.280 de lei.
Până vinerea viitoare, grupul de lucru de la ministerul Muncii trebuie să finalizeze proiectul de lege privind salarizarea unică în sistemul bugetar. Documentul va ajunge apoi pe masa Guvernului.
Legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010, aşa cum a impus Fondul Monetar Internaţiona, însă, intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unic de salarizare nu aduce, automat, o creştere salarială. Termenul de aplicare a acestor coeficienţi va fi dat de buget şi va fi stabilit anual nivelul de aplicare printr-o lege specială.
La salariile rezultate prin aplicarea coeficienţilor se aplică salariile de grad, gradaţiile de vechime, sporurile specifice (mai puţin salariul de merit, sporul de dispozitiv, sporul de confidenţialitate, sporul de fidelitate), norma de hrană şi sporurile generale prevăzute în Codul Muncii şi în reglementările comune din legea salarizării.
“Nu exista bani. Dupa criza economica urmeaza recesiunea, care poate dura pana in 2015. Cred ca legea va avea aplicabilitate abia din 2021. Eu sunt interesat de cei cu salariile mici. Ar trebui ca salariul minim sa ajunga la 300 de euro cand vom trece la zona euro”, a declarat presedintele Aliantei Sed Lex, Vasile Marica...şi cred că are mare dreptate!

Cum arată modelul german al salarizării unice pe care Guvernul român vrea să-l preia

Grupul care lucrează la grila unică de salarizare în sistemul bugetar se va inspira după modelul german.

Pentru următoarea şedinţă, membrii grupului vor studia acest model în vederea găsirii elementelor care pot fi aplicate şi în România.

Vicepremierul Dan Nica a declarat că Executivul intenţionează să preia grila de salarizare a bugetarilor din Germania, deoarece aceasta este cea mai eficientă.

Principiile de bază ale sistemului german.
Potrivit acestui model, exista patru scheme de remunerare:

• Schemele A si B reglementează remunerarea funcţionarilor publici, a diplomaţilor şi a personalului militar.
• 
  
• Schema W reglementează salariul profesorilor care se supun aceloraşi restricţii şi incompatibilităţi ca şi ceilalţi funcţionari.
• 
  
• Schema R reglementează remunerarea judecătorilor şi a procurorilor publici.
  

În Germania, salariile cresc pe măsura vârstei

În prima schemă există niveluri de salarizare de la A 2 pana la A 16.

Funcţionarii care aparţin acestei scheme (marea majoritate a funcţionarilor publici, a poliţistilor, diplomaţilor şi personalului militar) primesc salarii crescătoare.
Schema 1 alocă următoarele grade de salarizare diferitelor categorii de funcţionari:

- Serviciu inferior: niveluri de la A 2 pâna la A 6. Aici salariile de bază pornesc de la circa 1.600 de euro şi ajung până la 2.200 de euro pe lună
- Serviciu intermediar: niveluri de salarizare de la A 6 până la A 9. Aici salariile pornesc de la circa 2.200 de euro şi ajung până la 2.700 de euro
- Serviciu intermediar superior: niveluri de salarizare de la A 9 până la A 13. Aici salariile pornesc de la 2.700 de euro şi ajung până la 4.200 de euro
- Serviciu superior: niveluri de salarizare de la A 13 până la A 16. Aici salariile pornesc de la 4.200 de euro şi ajung până la 5.800 de euro.

În contrast cu salariile fixe, în cazul celor crescătoare salariul de bază din cadrul fiecarui nivel de salarizare este împărţit în mai mulţi paşi.

Progresul pe această scara este hotărât de vârsta funcţionarului şi de performanţă.

Salariul de bază creşte în cadrul respectivului nivel salarial până la al cincilea pas la intervale de doi ani, până la al nouălea pas la intervale de trei ani şi dincolo de acestea la intervale de patru ani. În cazul nivelurilor mai ridicate ale claselor intermediare şi superioare, salariul final de bază poate fi atins cel mai devreme la 49 si 53 de ani.

Aproximativ 95% dintre functionari se afla la nivelurile A5 pana la A 15.

La nivelurile A2-A4 intra muncitorii şi şoferii.

La nivelurile A5-A8 sunt cuprinşi agenţii de poliţie, subofiţerii militari, referenţi funcţionari publici.

Nivelurile A9-A12 cuprind inspectorii de poliţie, ofiţerii inferiori militari, experţii funcţionari publici.

La nivelurile A13-A16 se afla comisarii de poliţie, ofiţerii superiori militari, consilieri funcţionari publici.

Pentru funcţiile înalte, salarii între 5.200 si 11.000 de euro

În schimb, funcţionarii din schema B primesc salarii fixe.

În schema B există niveluri de la B 1 la B 11.

Această schemă se aplică funcţionarilor publici, poliţistilor, diplomaţilor şi personalului militar în poziţii înalte. Este vorba despre secretarii de stat, directori generali, directori adjuncţi, şefi de departamente, preşedinţi ai înaltelor agenţii federale, generali.

Schema B intra în categoria serviciilor superioare. În acest caz, salariile pornesc de la 5.200 de euro şi pot ajunge până la 11.000 de euro.

La nivelurile B1-B7 intră cei cu funcţii de conducere în ministere, inclusiv directorii.

La nivelurile B8-B10 sunt cuprinşi directorii generali, secretarii generali adjuncţi şi secretarii generali din ministere.

La nivelul 11 sunt secretarii de stat din ministere.

Cancelarul german are un coeficient de multiplicare de 1,6 faţă de B11.

Miniştrii au un coeficient de multiplicare de 1,3 faţă de B11, iar parlamentarii au un coeficient de multiplicare de 0,97 faţă de B11.

5.000 de euro pentru un profesor cu 20 de ani de vechime

Schema W care reglementeaza salariul profesorilor are trei niveluri de salarizare.

Primul nivel, W1, este echivalent cu A14. Aici sunt cuprinşi profesorii de liceu cu minim 14 ani vechime, pentru aceştia salariul find de 3.600 de euro lunar.

Al doilea nivel, W2, este echivalent cu A 15, aici fiind profesorii de liceu cu minim 17 ani vechime. Salariul acestora este de 4.100 de euro.

La al treilea nivel, W3, care este echivalent cu A16, sunt profesorii de liceu cu minim 20 de ani vechime, salariul acestora ajungând la 5.000 de euro.

Schema de remunerare R (pentru judecatori şi procurori publici) conţine atât salarii fixe cât şi variabile.

La nivelurile R1 pana la R 2, salariile sunt crescătoare, în funcţie de vârstă, iar de la R 3 pana la R 10 sunt fixe).

La nivelurile R1-R2, salariile pornesc de la 3.300 de euro la vârsta de 27 de ani şi ajung până la 5.900 de euro la vârsta de 49 de ani.

La nivelurile R3-R10, salariile încep de la 6.500 de euro şi ajung la 11.000 de euro.

În Romania, prima etapă a grilei de salarizare a fost finalizată.

În primul nivel cu medicul primar de clinică sunt echivalate funcţii precum subcomisar, conferenţiar universitar, maior, consilier superior din Ministerul Finanţelor Publice, judecator de tribunal, consilier probaţiune, asistent judiciar, procuror tribunal, consul, artist liric de operă, consilier superior de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

Primul nivel de echivalare

Grupul de lucru a finalizat, joi 7 mai, prima etapa a grilei unice de salarizare.

Potrivit schemei de echivalare finalizată la Ministerul Muncii , în primul nivel cu medicul primar de clinica sunt echivalate funcţii precum subcomisar, conferenţiar universitar, maior, consilier superior din Ministerul Finanţelor Publice, judecător de tribunal, consilier probaţiune, asistent judiciar, procuror tribunal, consul, artist liric de operă, consilier superior de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

Cel de-al doilea nivel face echivalarea cu profesorul gradul I de liceu cu vechime de 6-10 ani cu inspector din cadrul MAI, locotenent cu studii superioare de lungă durată şi masterat de la MApN , expert principal sau inspector principal de la Ministerul Finanţelor Publice, grefier gradul II studii superioare de la Ministerul Justiţei , consilier de relaţii gradul III, de la MAE, muzeograf gradul II, preot de parohie de la Ministerul Culturii , farmacist, fiziokinetoterapeut de la Ministerul Sănătaţii (MS), expert principal, consilier juridic principal şi auditor principal de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

Cel de-al treilea nivel finalizat prevede echivalarea referentului superior în minister (studii medii) cu agent poliţie debutant (MAI), secretar de şcoală sau pedagog (MECI), funcţii corespunzătoare gradelor de soldat şi gradat voluntar, referent pentru personalul civil (MApN), referent superior (MFP), grefier, studii medii (Ministerul Justiţiei), curier de relaţii gradul II (MAE), referent superior (Ministerul Culturii), statistician medical sau laborant (MS) şi referent superior de la Agenţia Natională a Funcţionarilor Publici.

În funcţie de cele trei niveluri stabilite în grupul de lucru, va fi hotărâtă poziţia care o vor ocupa toţi salariaţii din sistemul public. În noua grilă vor fi cuprinşi şi demnitarii.

Guvernul a hotarât că funcţia cel mai bina plătită va fi cea de preşedinte al ţării şi cea de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie.

Ultima poziţie în această grilă va fi ocupată de cei care vor fi angajaţi cu salariul minim pe economie.

Odată cu elaborarea legii unice de salarizare, urmează ca în cadrul fiecărei categorii de funcţii să apară şi alte subdiviziuni, care vor fi remunerate cu salarii asemănătoare. La nivelul anului 2008, diferenţele salariale dintre funcţiile aflate pe aceeaşi treaptă de salarizare variază între 2.000 şi 6.000 de lei, ceea ce presupune că salariile mici vor trebui să crească într-un ritm alert în următorii ani. De altfel, ministrul Muncii, Marian Sârbu, a declarat recent că salariul minim ar putea ajunge la 1.600 de lei în următorii trei-patru ani, ca urmare a aplicării noii legi de salarizare. În momentul de faţă, bugetarii cel mai bine plătiţi sunt cei din Ministerul Afacerilor Externe (MAE), iar cei care au cele mai mici salarii sunt salariaţii din educaţie. Astfel, cel mai bine plătit salariat de pe prima treaptă este consulul, care a câştigat anul trecut peste 8.200 de lei, iar cel mai prost plătiţi erau consilierul superior din consiliul local (cu peste 2.300 de lei) şi artistul de operă (cu 2.400 de lei). Salariile de pe treapta a doua de ierarhizare se încadrează între 1.700 şi 4.000 de lei, minimul fiind câştigat de profesorul de liceu cu gradul I şi de locotenent, iar maximul de consilierul de relaţii gradul III din MAE, cu peste 4.000 de lei. Cel mai mare salariu de pe a treia treaptă de ierarhizare, respectiv 3.500 de lei, este câştigat în prezent de curierul de relaţii din MAE, iar cel mai mic, de peste 900 de lei, este câştigat de secretarul de şcoală şi de pedagog.

Guvernul a amendat Legea 298 sau a amânat amendarea acesteia!?

Metoda de Interceptare a Unui telefon Mobil
Vezi mai multe video din Tehnologie »

Aplicarea Legii nr. 298/2008 ce prevede stocarea datelor convorbirilor telefonice dar şi a celor de pe Internet a fost suspendată până la sfârşitul anului 2009. Anunţul a fost făcut de Ministerul Comunicaţiilor, care spune că decizia a fost luată în şedinţa din 25 februarie a Guvernului, prin adoptarea unui memorandum.
Printre motivele care au stat la baza acestei decizii se numără îngreunarea, şi în unele cazuri chiar blocarea, activităţii de urmărire penală, dar şi lipsa dotărilor operatorilor pentru a putea stoca aceste date:

• prin intrarea în vigoare a acestei legi activitatea de urmărire penală este mult îngreunată şi în unele cazuri chiar blocată;
• este contestată aria infracţiunilor pentru care pot fi cerute date reţinute de către furnizorii de servicii de comunicaţii;
• la momentul actual, nu toţi furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice pot asigura într-un mod unitar gestionarea procesului de reţinere şi prelucrare a datelor;
• nu toţi operatorii sunt pregătiţi conform prevederilor legale pentru a respecta confidenţialitatea datelor solicitate, respectiv accesate.

În timp ce Ministerul Comunicaţiilor spune că memorandumul a fost adoptat în şedinţa de Guvern, premierul Emil Boc vine cu o altă variantă: "Dacă va fi o amendare a legii veţi afla, astăzi nu am amendat această lege. Nu am adoptat niciun fel de act normativ care să vizeze modificarea."

Laura CodruŢa Kövesi a declarat că va propune Ministerului Justiţiei să iniţieze o serie de modificări ale Legii nr. 298/2008, care obligă operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de Internet să stocheze timp de şase luni date despre traficul convorbirilor telefonice, SMS sau e-mail. Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul Robert Cazanciuc, a declarat pentru Cotidianul că Laura Codruţa Kövesi a identificat până acum trei vulnerabilităţi ale legii.
Un al doilea motiv de nemulţumire a procurorului general se leagă de durata de stocare a acestor informaţii, de şase luni. Kövesi şi şeful DIICOT, Codruţ Olaru, au apreciat că termenul de stocare ar trebui prelungit la cel puţin un an. Ei susţin că în cazurile de crimă organizată urmărirea penală este îndelungată, în cele mai multe dosare depăşind termenul de un an. În fine, o a treia modificare dorită de Kövesi se referă la extinderea aplicării prevederilor Legii nr. 298 şi la alte infracţiuni decât terorismul şi crima organizată. Legea nr. 298 a intrat în vigoare marţi ca urmare a transpunerii unei directive adoptate în 2006 de Comisia Europeană, act comunitar conceput pentru combaterea terorismului.
Legea interzice explicit înregistrarea şi stocarea conţinutului convorbirilor telefonice, al SMS-urilor sau al mesajelor e-mail, ci prevede doar înregistrarea datelor de trafic, adică momentul în care au fost purtate, locul, durata şi mijloacele folosite.

Din păcate, nici până azi nu a fost amendată această lege. Şi, întrucât cu un memorandum nu se face primăvară, ci eventual cu o lege sau în cel mai nefericit (din nou) caz cu o ordonanţă de urgenţă, mai aşteptăm până la 31 decembrie 2009...

Implicaţiile Legii nr. 298/2008 în cercetarea penală

Procurorul general Laura Codruţa Kovesi a declarat la CSM, că impedimentele pe care le implică Legea 298/2008 privind reţinerea datelor telefonice au afectat anchetele în cazul Ciorogârla şi ale atacurilor de la Braşov şi de la banca din Cluj, Kovesi spunând că suspendarea legii este o idee bună.

"Am înaintat propuneri de modificare a Legii 298. Am ridicat câteva probleme care din punctul nostru de vedere sunt esenţiale pentru a ne putea realiza activitatea. Pot să vă spun că, în cazurile care au apărut în ultima perioada, aceste impedimente de natură legislativă s-au simţit foarte mult, atât în cazul Ciorogârla sau al incidentului de la Braşov, de la Cluj Napoca. Ce faceau organele judiciare înainte de apariţia legii într-o ora azi se face în trei zile. Sunt probleme cu privire la modul de aplicare a acestei legi", a declarat procurorul general dupa sedinţa CSM.
Kovesi a dat ca exemplu listing-urile telefonice drept lucruri pe care un procuror le făcea înainte într-o oră şi acum îi trebuie trei zile.
Codruţa Kovesi s-a plâns de perioada mare de timp de care este nevoie pentru a primi listing-ul. "Să nu uităm că avem incidente care se întâmplă în localităţi unde nu funcţionează judecătorii şi trebuie să luăm în calcul şi deplasarea procurorului cu cererea la judecator, apoi procedura care se desfăsoară la judecator, emiterea autorizaţiei care trebuie să conţină anumite date şi pe care nu întotdeauna poţi să le ai în timp util, apoi transmiterea acestei autorizări la operatorul de comunicaţii. Socotiţi dumneavoastră cam cât timp durează, perioada în care cei care comit fapte penale nu cred că stau să astepte procurorul să vina cu hârtia să verifice listing-uri sau alte date care efectiv ne sunt necesare", a precizat ea.
Procurorul a continuat cu exemplul infracţiunilor de criminalitate informatică, unde timpul este esenţial. "Aceste tipuri de infracţiuni se comit într-un timp relativ scurt şi produc prejudicii de miliarde. Inculpaţii nu aşteaptă dupa noi să facem hârtii, să facem proceduri de care ne putem lipsi, fiind atâtea garanţii în lege pentru cei care încalcă legea.
Guvernul intenţionează să promoveze o ordonanţă de urgenţă astfel încât legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii să fie amânată până pe 31 decembrie 2009.
Măsura vine ca urmare a obiecţiilor venite dinspre autorităţi şi operatorii vizaţi de lege, informează Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informationale (MCSI).