Târg vintage...duminică 29 noiembrie 2009

Muzică, haine şi acesorii vintage, dacă ai obosit facând cumpărături aşează-te la o masă şi comandă meniul zilei făcut special pentru această ocazie. 

Preţurile sunt accesibile pentru toate buzunarele.
Clubul La Scena, din Calea Călăraşilor nr. 55, vă aşteaptă la târgul vintage bilunar, cel mai inventiv târg al sezonului plin cu ţinute şi accesorii hand-made.
Duminică, 29 noiembrie 2009, între orele 11-18.
Intrarea va fi liberă.

 

 

Banii de haine pe ultima sută de metri…

Zice-se că s-ar da banii de haine înainte de 22 noiembrie… Oricum, dacă nu se dau până în alegeri, măcar până la turul al doilea… s-ar putea să ne luam adio de la ei. Dar nu-i nimic că vom primi în schimb ţinută, că şi aşa sunt stocurile full, graţie celor de la logistică şi patronilor care cotizează la partide.
Nu ştiu câţi realizează cât de mare e miza în privinţa distribuirii hainelor prin intermediul logisticii. Practic, firmele care prind contracte (comenzi) cu ministerul, se umplu de bani, bani foarte mulţi, pentru că norma de echipare pentru un singur angajat al Ministerului Administraţiei şi Internelor sare de 2000 lei. Şi dacă mai înmulţim numărul de angajaţi cu 2000 se ajunge la o sumă ce nu poate fi încadrată pe ecranul unui calculator de mână. Sumă din care, nu ştiu câte procente vor ajunge sub formă de cotizaţie la partidele care au intervenit pe linie ierarhică de sus în jos, pentru a-şi consolida bugetele de azi şi anii viitori, mai ales în vremuri de criză.
Soluţia pentru a scăpa de acest cerc vicios este spargerea monopolului creat prin intermediul logisticii. Un prim pas ar fi sesizarea presei, CC-ului sau DNA-ului în legatură cu contractele, şi aşa dubioase, încheiate de minister cu diverse firme. Abia apoi putem spera să nu se mai distribuie haine prin departamentele de logistică, ci să fie stimulat un mediu concurenţial între producătorii de echipamen militar (ţinută). Doar ca asta ar înseamna ca fiecare angajat al MAI să-şi cumpere haine de la magazinele firmelor de pe piaţă (ce ar apărea ca ciupercile după ploaie), iar Ministerul nostru politizat ar fi obligat să aloce angajaţilor suma echivalentă normei de echipare încă de la începutul anului – pentru a-şi procura ţinuta necesară desfăşurării servicului. Ce bine ar fi…
Bun, acum… ce-i de facut? se vor întreba unii. Să stam cu mâinile în sân, sâ chicotim şi să-i lăsăm pe alţii să iasă în faţă pentru a înfrunta rezistenţa unui sistem administrat de pe scaune marcate cu sigle de partide?
Probabil că da într-o Românie în care oamenii trăiesc după principiul “capul plecat sabia nu-l taie”.