Grupul care lucrează la grila unică de salarizare în sistemul bugetar se va inspira după modelul german.
Pentru următoarea şedinţă, membrii grupului vor studia acest model în vederea găsirii elementelor care pot fi aplicate şi în România.
Vicepremierul Dan Nica a declarat că Executivul intenţionează să preia grila de salarizare a bugetarilor din Germania, deoarece aceasta este cea mai eficientă.
Principiile de bază ale sistemului german.
Potrivit acestui model, exista patru scheme de remunerare:
- Schemele A si B reglementează remunerarea funcţionarilor publici, a diplomaţilor şi a personalului militar.
- Schema W reglementează salariul profesorilor care se supun aceloraşi restricţii şi incompatibilităţi ca şi ceilalţi funcţionari.
- Schema R reglementează remunerarea judecătorilor şi a procurorilor publici.
În Germania, salariile cresc pe măsura vârstei
În prima schemă există niveluri de salarizare de la A 2 pana la A 16.
Funcţionarii care aparţin acestei scheme (marea majoritate a funcţionarilor publici, a poliţistilor, diplomaţilor şi personalului militar) primesc salarii crescătoare.
Schema 1 alocă următoarele grade de salarizare diferitelor categorii de funcţionari:
- Serviciu inferior: niveluri de la A 2 pâna la A 6. Aici salariile de bază pornesc de la circa 1.600 de euro şi ajung până la 2.200 de euro pe lună
- Serviciu intermediar: niveluri de salarizare de la A 6 până la A 9. Aici salariile pornesc de la circa 2.200 de euro şi ajung până la 2.700 de euro
- Serviciu intermediar superior: niveluri de salarizare de la A 9 până la A 13. Aici salariile pornesc de la 2.700 de euro şi ajung până la 4.200 de euro
- Serviciu superior: niveluri de salarizare de la A 13 până la A 16. Aici salariile pornesc de la 4.200 de euro şi ajung până la 5.800 de euro.
În contrast cu salariile fixe, în cazul celor crescătoare salariul de bază din cadrul fiecarui nivel de salarizare este împărţit în mai mulţi paşi.
Progresul pe această scara este hotărât de vârsta funcţionarului şi de performanţă.
Salariul de bază creşte în cadrul respectivului nivel salarial până la al cincilea pas la intervale de doi ani, până la al nouălea pas la intervale de trei ani şi dincolo de acestea la intervale de patru ani. În cazul nivelurilor mai ridicate ale claselor intermediare şi superioare, salariul final de bază poate fi atins cel mai devreme la 49 si 53 de ani.
Aproximativ 95% dintre functionari se afla la nivelurile A5 pana la A 15.
La nivelurile A2-A4 intra muncitorii şi şoferii.
La nivelurile A5-A8 sunt cuprinşi agenţii de poliţie, subofiţerii militari, referenţi funcţionari publici.
Nivelurile A9-A12 cuprind inspectorii de poliţie, ofiţerii inferiori militari, experţii funcţionari publici.
La nivelurile A13-A16 se afla comisarii de poliţie, ofiţerii superiori militari, consilieri funcţionari publici.
Pentru funcţiile înalte, salarii între 5.200 si 11.000 de euro
În schimb, funcţionarii din schema B primesc salarii fixe.
În schema B există niveluri de la B 1 la B 11.
Această schemă se aplică funcţionarilor publici, poliţistilor, diplomaţilor şi personalului militar în poziţii înalte. Este vorba despre secretarii de stat, directori generali, directori adjuncţi, şefi de departamente, preşedinţi ai înaltelor agenţii federale, generali.
Schema B intra în categoria serviciilor superioare. În acest caz, salariile pornesc de la 5.200 de euro şi pot ajunge până la 11.000 de euro.
La nivelurile B1-B7 intră cei cu funcţii de conducere în ministere, inclusiv directorii.
La nivelurile B8-B10 sunt cuprinşi directorii generali, secretarii generali adjuncţi şi secretarii generali din ministere.
La nivelul 11 sunt secretarii de stat din ministere.
Cancelarul german are un coeficient de multiplicare de 1,6 faţă de B11.
Miniştrii au un coeficient de multiplicare de 1,3 faţă de B11, iar parlamentarii au un coeficient de multiplicare de 0,97 faţă de B11.
5.000 de euro pentru un profesor cu 20 de ani de vechime
Schema W care reglementeaza salariul profesorilor are trei niveluri de salarizare.
Primul nivel, W1, este echivalent cu A14. Aici sunt cuprinşi profesorii de liceu cu minim 14 ani vechime, pentru aceştia salariul find de 3.600 de euro lunar.
Al doilea nivel, W2, este echivalent cu A 15, aici fiind profesorii de liceu cu minim 17 ani vechime. Salariul acestora este de 4.100 de euro.
La al treilea nivel, W3, care este echivalent cu A16, sunt profesorii de liceu cu minim 20 de ani vechime, salariul acestora ajungând la 5.000 de euro.
Schema de remunerare R (pentru judecatori şi procurori publici) conţine atât salarii fixe cât şi variabile.
La nivelurile R1 pana la R 2, salariile sunt crescătoare, în funcţie de vârstă, iar de la R 3 pana la R 10 sunt fixe).
La nivelurile R1-R2, salariile pornesc de la 3.300 de euro la vârsta de 27 de ani şi ajung până la 5.900 de euro la vârsta de 49 de ani.
La nivelurile R3-R10, salariile încep de la 6.500 de euro şi ajung la 11.000 de euro.
În Romania, prima etapă a grilei de salarizare a fost finalizată.
În primul nivel cu medicul primar de clinică sunt echivalate funcţii precum subcomisar, conferenţiar universitar, maior, consilier superior din Ministerul Finanţelor Publice, judecator de tribunal, consilier probaţiune, asistent judiciar, procuror tribunal, consul, artist liric de operă, consilier superior de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
Primul nivel de echivalare
Grupul de lucru a finalizat, joi 7 mai, prima etapa a grilei unice de salarizare.
Potrivit schemei de echivalare finalizată la Ministerul Muncii , în primul nivel cu medicul primar de clinica sunt echivalate funcţii precum subcomisar, conferenţiar universitar, maior, consilier superior din Ministerul Finanţelor Publice, judecător de tribunal, consilier probaţiune, asistent judiciar, procuror tribunal, consul, artist liric de operă, consilier superior de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
Cel de-al doilea nivel face echivalarea cu profesorul gradul I de liceu cu vechime de 6-10 ani cu inspector din cadrul MAI, locotenent cu studii superioare de lungă durată şi masterat de la MApN , expert principal sau inspector principal de la Ministerul Finanţelor Publice, grefier gradul II studii superioare de la Ministerul Justiţei , consilier de relaţii gradul III, de la MAE, muzeograf gradul II, preot de parohie de la Ministerul Culturii , farmacist, fiziokinetoterapeut de la Ministerul Sănătaţii (MS), expert principal, consilier juridic principal şi auditor principal de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
Cel de-al treilea nivel finalizat prevede echivalarea referentului superior în minister (studii medii) cu agent poliţie debutant (MAI), secretar de şcoală sau pedagog (MECI), funcţii corespunzătoare gradelor de soldat şi gradat voluntar, referent pentru personalul civil (MApN), referent superior (MFP), grefier, studii medii (Ministerul Justiţiei), curier de relaţii gradul II (MAE), referent superior (Ministerul Culturii), statistician medical sau laborant (MS) şi referent superior de la Agenţia Natională a Funcţionarilor Publici.
În funcţie de cele trei niveluri stabilite în grupul de lucru, va fi hotărâtă poziţia care o vor ocupa toţi salariaţii din sistemul public. În noua grilă vor fi cuprinşi şi demnitarii.
Guvernul a hotarât că funcţia cel mai bina plătită va fi cea de preşedinte al ţării şi cea de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie.
Ultima poziţie în această grilă va fi ocupată de cei care vor fi angajaţi cu salariul minim pe economie.
Odată cu elaborarea legii unice de salarizare, urmează ca în cadrul fiecărei categorii de funcţii să apară şi alte subdiviziuni, care vor fi remunerate cu salarii asemănătoare. La nivelul anului 2008, diferenţele salariale dintre funcţiile aflate pe aceeaşi treaptă de salarizare variază între 2.000 şi 6.000 de lei, ceea ce presupune că salariile mici vor trebui să crească într-un ritm alert în următorii ani. De altfel, ministrul Muncii, Marian Sârbu, a declarat recent că salariul minim ar putea ajunge la 1.600 de lei în următorii trei-patru ani, ca urmare a aplicării noii legi de salarizare. În momentul de faţă, bugetarii cel mai bine plătiţi sunt cei din Ministerul Afacerilor Externe (MAE), iar cei care au cele mai mici salarii sunt salariaţii din educaţie. Astfel, cel mai bine plătit salariat de pe prima treaptă este consulul, care a câştigat anul trecut peste 8.200 de lei, iar cel mai prost plătiţi erau consilierul superior din consiliul local (cu peste 2.300 de lei) şi artistul de operă (cu 2.400 de lei). Salariile de pe treapta a doua de ierarhizare se încadrează între 1.700 şi 4.000 de lei, minimul fiind câştigat de profesorul de liceu cu gradul I şi de locotenent, iar maximul de consilierul de relaţii gradul III din MAE, cu peste 4.000 de lei. Cel mai mare salariu de pe a treia treaptă de ierarhizare, respectiv 3.500 de lei, este câştigat în prezent de curierul de relaţii din MAE, iar cel mai mic, de peste 900 de lei, este câştigat de secretarul de şcoală şi de pedagog.
Postări
